Am fost la Timisoara

Este o mare performanta, pentru noi si pentru sportul de echipa din acest oras, indiferent de categoria de varsta. Este o performanta atat de mare incat trebuie sa recunoastem ca am avut si inca mai avem probleme sa o gestionam. Desigur, nu ne asteptam sa topim inimi cu aceasta prezentare, oricum oamenii sunt ignoranti cand vine vorba de sport, dar nici nu o vom trece sub tacere pentru simplul motiv ca astfel de performante nu apar in fiecare zi. Si de aceea meritul copiilor si al celor care i-au pregatit trebuie sa fie evidentiat.

In primul rand am reprezentat un oras mic in care sportul de echipa este la inceputul unei noi incercari de revigorare. Alaturi de volei si fotbal, sustinute puternic de municipalitate, handbalul vine puternic din urma impins de o traditie care se impune a fi continuata. Zeci de copii, baieti si fete, alaturi de cativa pasionati si de profesorii lor, se pregatesc zilnic, pe unde se poate, pentru a readuce Onestiul pe harta nationala a handbalului. Si rezultatele incep sa apara, ba mai mult, acestea se confirma in timp.

Daca acum doi ani participarea la turneul final de minihandbal fete putea fi pusa pe seama hazardului, revenirea la varf a acelorași fete nu mai este o intamplare ci o certitudine. Au muncit mult, s-au pregatit cu seriozitate si au ajuns acolo unde si-au dorit si unde au meritat sa ajunga.

Peste 400 de echipe din toata tara au dat startul Campionatului National de Handbal rezervat Junioarelor IV – fete nascute in anii 1999-2000 si mai mici. Impartite pe 8 Euroregiuni acestea au fost filtrate prin etape locale, judetene, regionale si semifinale pana cand cele mai bune 12 dintre ele aveau sa fie retinute pentru confruntarea finala.

Federatia Romana de Handbal a ales drept gazda a turneului orasul Timisoara. Dupa parerea noastra, si nu numai, alegerea nu a fost chiar cea mai inspirata. Federatia a ratat o buna ocazie de a promova handbalul si in alte zone ale tarii, mai ales in cele care aveau nevoie de un semn de incurajare pentru activitatea handbalistica din zona, in special la nivel de copii si juniori. Ne-au cam obosit ochii sa tot cautam Baia Mare pe harta, in ciuda faptului ca apreciem enorm handbalul de calitate care se cultiva acolo. In plus nici organizarea nu ne-a dat pe spate, gazdele, intr-un tandem boem cu federația, fiind atât de discrete incat n-au semnat nici macar diplomele de participare – ce sa mai vorbim de tricourile de campioane? Vorbim totusi de copii, deci se putea mai mult. Nu trecem cu vederea nici faptul ca la turneul fetelor zilele parca au intrat in sac, comasându-se pana la 3 meciuri intr-o zi, in conditiile in care jocul de handbal, chiar si la acest nivel, este unul dintre cele mai dure si mai epuizante sporturi.

Turneul a fost unul dintre cele mai puternice la care am asistat, cu un nivel tehnico-tactic foarte ridicat pentru aceasta categorie de varsta. „Un turneu foarte frumos, prin prisma jocurilor. Sunt extraordinar de multe talente care, dacă sunt bine adunate și bine instruite, sunt convinsă că din ce-am văzut aici la turneul final vor ieși naționale de junioare, de tineret, care vor lua medalie” – aprecia Mariana Tirca in paginile ziarelor locale. De asemenea, doamna profesoara de la LPS Slatina – unul dintre cele mai puternice centre hadbalistice din tara – Iulia Pasarica a spus ca: „a fost un turneu foarte greu, au fost 12 echipe valoric apropiate, s-au jucat în prima zi două jocuri, sâmbătă trei jocuri, iar duminică am disputat finala mare. A fost un adevărat maraton de forţă, un efort deosebit al acestor fetiţe, care au 12 ani”. De altfel. majoritatea specialistilor prezenti s-au pus de acord ca handbalul jucat de aceste micute a fost unul de foarte buna calitate.

Toate meciurile s-au jucat cu o darzenie si o ambitie extraordinare. Echipe bine pregatite, cu un bagaj de cunostinte tehnice si tactice destul de solid si parca nefiresc de bine exprimate la aceasta varsta au oferit meciuri frumoase, majoritate incheiate cu rezultate foarte stranse si care reflecta taria competitiei. Desigur diferentele s-au facut insumandu-se toti parametrii care puteau contribui la obtinerea unui rezultat bun. De la valoarea intrinseca a lotului de copii, a antrenorilor, a staffului tehnic care le-a insotit – unele de-a dreptul impresionante si pana la sprijinul din tribuna – epica imaginea oferita de renumita doamna Tirca in postura de sef de galerie, sufland cu putere din vuvuzea – sau atat de invocatul noroc!

Echipa noastra a avut o evolutie meritorie. Poate ca nu ne multumeste rezultatul, poate ca se putea mai mult, dar atat a fost sa fie. Recunoastem ca am pornit spre Timisoara cu o oarecare incredere ca vom termina in prima jumatate a clasamentului. Insa totul avea sa se decida in prima zi cand am intalnit gazdele de la Banatul si mai apoi pe CSM Ploiesti. De nu mai putin de sapte ori am trimis mingea in bara in primul meci, facilitându-le gazdelor prima victorie de la acest turneu. Cel de-al doilea meci, decisiv pentru ramanerea in lupta pentru medalii, s-a dat pe viata si pe moarte. S-a jucat cap la cap pana la final, cand, fie lipsa noastra de concentrare, fie mai buna pregatire a adversarului, a decis victoria in favoarea echipei prahovene. Si astfel, cu doua infrangeri dureroase, am ajuns sa jucam doar pentru locuri de clasament. Insa turneul a continuat, echipa a facut jocuri foarte bune cu Ludus si Corona, mai putin cel cu Bucuresti in care n-am mai putut recupera un 1-9 nascut dintr-o degringolada care s-a instalat rapid in prima repriza, atat in teren cat si pe banca! Turneul l-am incheiat cu o victorie in meciul de clasament pentru locurile 9-10 cu ambitioasa echipa din Peciu Nou.

Titlul de Campioane ale Romaniei la handbal junioare 4 a revenit frumoasei echipe Corona Brasov, pregatita asa cum se cuvine de distinsa doamna profesoara Lena Brebeanu. Ii aducem si pe aceasta cale felicitarile noastre si speram ca legatura stabilita intre noi va continua si pe viitor. Ce mai, ne declaram oficial sustinatori ai clubului brașovean căruia ii vom urmari indeaproape evolutia! Podiumul a fost completat de harnica echipa din Slatina , bronzul revenindu-i prietenelor noastre de la Tulcea – performanta meritorie pe care o salutam. Dintre jucatoarele evidentiate la acest turneu, ne bucuram ca am avut-o langa noi pe Diana Purcaru, imprumutata de la HC Buhusi care a obtinut titlul de cea mai buna extrema dreapta. Felicitari, Diana si iti multumim pentru daruirea cu care te-ai alaturat grupului nostru! Ii multumim si Madalinei Aholtoae venita de la CSS Bacau, o jucatoare de mare perspectiva si care a avut o evolutie remarcabila la acest turneu, din pacate intrerupta brusc de o accidentare. Pentru cei interesati, AICI gasiti publicate rezultatele, clasamentele si mentiunile oficiale ale turneului.

Nu stiu ce ar mai fi de spus despre aceasta participare. Poate doar sa le felicitam inca odata pe fetele noastre si pe profesorii lor ca au ajuns acolo unde multora le este imposibil sa ajunga. Sper din tot sufletul ca aceasta lucrare sa continue si viitorul sa ne aduca alte si alte satisfactii sportive din partea acestor fete minunate. E o lume frumoasa si ne dorim sa facem parte din ea. Vrea cineva sa renunte acum?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s